#Interviu – Dr. Ionut Musat

Usor introvertit, dar cu o nota de sensibilitate ce isi face simtita prezenta doar atunci cand este cazul, Dr. Musat ne-a raspuns la intrebari cu entuziasm, adica fix asa cum isi practica si meseria. Ce am aflat?

Iata, mai jos:

1. De ce ti-e frica?

Nu sunt un om temator si frica nu face parte din viata mea.


1. Povesteste-mi despre jobul tau, cand ai decis sa devii stomatolog? De ce?

Din copilarie mergeam cu mama la cabinet (ea fiind tot dentist). Urmaream cu atentie tot ce face si a inceput sa imi placa foarte mult. In continuare imi place foarte mult aceasta meserie si cu atat mai mult specializarea mea. In plus, de cand l-am cunoscut pe Florin (nr. Dr. Lazarescu) am invatat foarte multe lucruri iar provocarile sunt parte din cotidian, ceea ce face totul sa fie incitant.

2. Povesteste-mi despre mama ta.

Era o femeie extraordinara, ea tinea casa, ea ne „sponsoriza” ; purtam discutii despre cazuri si imi cerea parerea in permanenta- din punct de vedere profesional, iar acest lucru era pentru mine extraordinar; era modul ei de a-mi arata increderea si mandria.

Aveam o relatie foarte stransa, eu fiind primul nascut. Mai am o sora mai mica care este farmacista. Mama fiind taur probabil se stia de cand m-am nascut ca eu o sa fiu dentist (rade zgomotos!) si m-a calauzit de asa natura incat, la momentul in care a fost sa aleg, nici nu imi mai doream altceva. Mi-a insuflat o dragoste mareata pentru stomatologie, a venit totul natural. Nu m-am simtit niciodata constrans sa fac asta…

3. Cum e colegul ideal?

N-am privit pe nimeni cu o abilitate ideala, imi place sa interactionez cu oamenii. Nu am “un pat al lui Procust”.

4. Ce pasiuni ai?

Alerg- merg la maratoane; dar nu am mai gasit timp pe cat mi-as fi dorit, am ratat sezonul incepand cu luna ianuarie. DAR il reiau de la anul, deja ma antrenez.

5. Care e cel mai dificil task al unui medic stomatolog?
Atat sportul, cat mai ales stomatologia, le fac din pasiune si atunci nu pot spune ca exista momente intr-adevar dificile. Apropierea de pacient in schimb poate fi considerata o provocare- pentru ca este importanta si dificila, iar daca reusesti sa faci astfel incat sa existe comunicare, cazul este ca si rezolvat;

Consider ca trebuie sa fie o intelegere bilaterala… o chimie intre medic si pacient: eu trebuie sa ma fac bine inteles in ceea ce priveste manoperele/interventiile ce sunt necesare iar pacientul trebuie sa imi expuna ce asteptari are; Atata timp cat exista incredere bilaterala lucrurile sunt ca si rezolvate. Acesta este si motivul pentru care, la prima intalnire interactionez cu pacientul foarte mult inainte de a incepe lucrul efectiv.

6. Cum crezi ca te percep colegii tai? Cum ai vrea sa te perceapa, iti pasa?

Mi-ar placea sa cred ca ma percep asa cum sunt, un om pasionat de meseria lui.
In general nu imi place sa amestec profesionalul cu particularul, exceptie fiind Florin pe care il vad ca pe un prieten, un frate mai mare care m-a si sustinut neconditionat, chiar si material cand a fost cazul; Il stiu de 12 ani, el m-a format practic ca si dentist.

7. Iti mai amintesti primul job? Vrei sa detaliezi?

In studentie, lucram verile, la mama la cabinet, ca asistent. O si ajutam si puteam sa si observ ce face si cum interactioneaza cu pacientii.
Ok, adevarat: veneam verile in vacanta si faceam pe asistentul, spalam instrumentar – pentru ca trebuia sa fie facuta practica de vara DAR acelea au fost primele mele contacte cu pacientii.
Acest lucru m-a ajutat mult: asa am invatat sa apreciez si munca unei asistente. Ea este colega mea- nu este pe o treapta inferioara, cum pot fi percepepute uneori ci facem parte din echipa! Ceea ce, la nivel uman, conteaza foarte mult!

8. Povesteste-ne despre primul tau pacient.

Era un domn la proximativ 40 de ani, foarte calm, cald, care mi-a acordat o mare incredere in ciuda emotiilor pe care le aveam si pe care nu am sa-l uit niciodata, tocmai datorita acestui lucru.

9. Care a fost cea mai spectaculoasa intamplare care iti vine in minte cand te gandesti la experienta ta profesionala?

Un pacient tanar, necooperant pe care l-am avut in urma cu aproximativ 9 ani. Am lucrat cu sedare, avea la incisivii inferiori o infectie mare. El era, ca toti pustii de 12-13 ani, foarte speriat, anxios – dar cu o problema foarte grava.

Nu suporta cand vedea anestezia- i se facea rau, fizic.
Deoarece nu aveam psiholog la momentul acela, am apelat la inhalo-sedare, si dupa aceea nu au mai fost probleme; din contra: chiar ne-am apropiat deoarece a vazut ca nu are de ce sa aiba emotii- iar cazul s-a rezolvat foarte frumos.

10. Dar cea mai mare pe plan personal?

E pe cale sa se intample.

11. Cum esti ca pacient? Ti-e frica de dentist?

Sunt cuminte si cooperant. Am incredere in colegii mei.

12. Cum a fost experienta cu stomatologul? Povesteste-o.

O experienta foarte neplacuta. Se intampla prin clasa a 2a cand se mergea pentru control la cabinetul scolar. Acolo doamnele doctor mi-au inlocuit ( fara anestezie!), niste plombe pe care mama mi le pusese, dintr-un material nou, adus din Germania, cu unele de amalgam. Adica au inlocuit ceva ultra-perfomant cu ceva depasit, provocandu-mi si o durere ingrozitoare!

13. Ce planuri ai? Unde te vezi peste 5 ani?

Sa fac in continuare ceea ce-mi place, in aceasta clinica, alaturi de colegii mei.

DR.IONUT MUSAT

MEDIC STOMATOLOG PRACTICA LIMITATA ENDODONTIE

Vrei o programare?
Suna acum la 021 4119054
Sau click aici pentru o programare online