Discutii

Un produs exterm de eficient, asa cum este clorhexidina, isi poate pierde statutul daca pacientii sunt reticenti la folosirea ei datorita potentialului efect secundar de colorare. Orice metoda de prevenire a discoloratiei induse de clorhexidina are valoare doar daca incurajeaza si convinge practicianul sa o recomande. Evaluarea discoloratiei este intotdeauna dificil de realizat. Trebuie luate in considerare aspecte legate de acoperire si intensitate a culorii. In diferite studii de investigare a discoloratiilor a fost utilizata o larga varietate de indici. Unele studii au evaluat procesul cu ajutorul unui minicalculator sau fotometric cu un colorimetru. In realitate, semnificatia clinica este cel mai important aspect, pentru ca acesta este parametrul folosit de pacienti in decizia de a nu urma un tratament care ar putea produce coloratii dentare secundare. Un alt aspect imporatnt este simplitatea tehnicii. Aceasta pentru ca este foarte putin probabil ca pacientii sa accepte adaugarea inca unui produs sau procedeu in ritualul igienei lor zilnice. Cei mai multi din pacientii care au nevoie de un tratament cu clorhexidina pentru diverse afectiuni gingivale sunt pacienti care nu au demonstrat ca sunt dispusi sa urmeze instructiuni corecte de igiena orala zilnica. In acest caz, este mai mult ca sigur ca inca un pas in plus de urmat pentru ei este un obicei care nu va fi adoptat. Avantajul de a avea o pasta de dinti care sa previna aparitia coloratiilor extrinseci induse de clorhexidina este ca nu pretinde etape suplimentare de urmat, incadrandu-se in stereotipia de igiena zilnica. Din punctul de vedere al acceptabilitatii pacientului, exista de asemenea avantajul prevenirii aparitiei coloratiilor pe cale sa se formeze in locul incercarii de indepartare a coloratiilor deja formate. Aceasta va creste gradul de acceptabilitate.

Pacient din grupul care a folosit pasta de dinti obisnuita la inceputul studiului

Acelasi pacient dupa 3 luni, la evaluarea finala

Studiul descris a aratat ca in toate momentele de timp evaluate, suprafetele vestibulare au fost mai putin afectate ca intensitate si acoperire decat suprafetele linguale. Aceasta constatare a fost valabila in cazul ambelor paste de dinti evaluate, dar in mod special pentru pasta de dinti cu efect de albire. Alte studii au dus la constatari similare.Bollmer a concluzionat ca periajul cu o pasta de dinti anti-tartru produce o reducere semnificativa a coloratiilor de pe suprafetele vestibulare comparativ cu o pasta de dinti obisnuita. Semnificatia clinica a acestor descoperiri nu poate fi extrapolata. Este foarte probabil ca pacientii sa fie mult mai preocupati de aspectul estetic al coloratiilor depuse vestibular. De asemenea, probabil ca pacientii au periat mai eficient zonele vizibile. Observatiile clinice sugereaza ca in populatia generala coloratiile au predispozitie de formare pe fetele linguale din considerente anatomice sau datorita eficientei mai reduse a periajului.

Pacient din grupul care a folosit pasta de dinti cu efect de albire la 1 luna de la inceputul studiului

Acelasi pacient dupa 3 luni, la evaluarea finala

Analizand intensitatea culorii dupa cele 3 luni de studiu, s-au pus in evidenta diferente semnificative intre pastele de dinti folosite la nivelul ½ fetelor vestibulare si orale. Motivele pentru aceste rezultate merita sa fie examinate. Cu toate ca adjuvantele periajului zilnic, cum ar fi folosirea atei dentare sau a altor dispozitive interproximale, nu au fost evaluate in acest studiu, este putin probabil ca subiectii respectivi sa prezinte obiceiuri de igiena mai elaborate decat majoritatea populatiei. Aceasta presupusa lipsa a igienei atente in spatiile interproximale probabil ca a dus la acumularea coloratiilor in spatiile respective indiferent de tipul de pasta de dinti folosita. Cu toate ca forma periutei de dinti Blend-a-med/Crest Complete este special conceputa pentru a patrunde in spatiile interproximale, nu a fost suficient pentru a surclasa lipsa igienei perfecte interproximale. Acest lucru ajuta in a explica de ce diferentele semnficative au fost constatate doar pe ½ fetelor vestibulare si orale, dar nu si pe cele mezio- sau distovestibulare, respectiv mezio- sau distolinguale. Privind scorurile combinate obtinute pe ½ fetelor vestibulare si orale, la 3 luni scorul mediu de intensitate a culorii a fost 1.11 pentru pasta de dinti obisnuita si 0.73 pentru grupul care a folosit pasta de dinti cu efect de albire. Acest scor inseamna ca gradul de coloratie al acestui ultim grup a fost mai putin decat nivelul de "coloratie usoara". Gradul de coloratie al primului grup a fost cea mai mare decat "colratie usoara", ceea ce se pare ca determina o diferenta clinica importanta pentru pacienti. Rezultatele in privinta procentului din suprafata dentara acoperita de coloratii este ceva mai greu de interpretat. Atat la 1 luna, cat si la 2 luni, grupul care a folosit pasta de dinti cu efect de albire a prezentat un procent mai scazut de suprafete dentare colorate fata de grupul care a folosit pasta de dinti obisnuita. Este insa interesant de evaluat relevanta clinica a acestei diferente statistice. La 1 luna, semnificatia clinica a 12.6% din dinte acoperit poate sa nu difere foarte mult de procentul de 14.9% din dinte acoperit. Similar, la 2 luni interval, ne putem intreba daca 14.1% acoperire poate fi semnificativ diferit de 16.9% pentru a multumi un pacient. Totusi, este important sa tinem minte ca intensitatea culorii va avea impact asupra aspectului clinic al coloratiei, facand ca diferentele intre 12.6% si 14.9%, ca si intre 14.1% si 16.9% sa fie clinic mult mai relevante in acele zone unde intensitatea culorii este mai mica. Motivul pentru care reducerea procentului de suprafete dentare colorate este mai mic poate fi inteles usor daca avem in vedere obiceiurile de periaj ale pacientilor. Este un fapt binecunoscut ca in general, pacientii nu reusesc sa realizeze un periaj dentar eficient si complet prin cuprinderea intregii suprafete dentare. Datorita faptului ca pastele de dinti cu efect de albire isi exercita actiunea mai mult fizic decat chimic, periajul si produsul folosit trebuie sa ajunga in contact cu coloratia pentru a avea efect. Dupa luna a 3a, suprafata linguala a fost singura care a aratat o diferenta semnificativa in procentul din suprafata dentara colorata intre cele 2 grupuri.