Introducere

Introducere:

In ciuda ultimelor descoperiri legate de modul de comunicare cu pacientul si controlul durerii, frica de stomatolog si anxietatea continua sa creeze probleme serioase atat pacientului, cat si practicianului. Frica de stomatolog influenteaza negativ tratamentul si poate determina pacientul sa intarzie sau chiar sa renunte la efectuarea lui, chiar daca ii este necesar. Cercetarile au stabilit ca scoruri ridicate ale fricii si anxietatii sunt corelate cu factori cum ar fi: intervale lungi intre vizitele la stomatolog, estetica si functionalitatea deficitara a cavitatii bucale, frecventa crescuta a simptomatologiei orale (1,2,3,4,5).

In timp ce majoritatea cercetarilor legate de frica si anixietatea stomatologica s-au axat pe prevalenta, cauzele si consecintele acestora, in ultimii ani s-a conturat o noua directie de interes in acest domeniu.

Din ce in ce mai multe studii evalueaza impactul diferentelor legate de varsta si sex asupra anxietatii dentare , aceasta pentru ca atat practicienii, cat si cercetatorii au inceput sa caute strategii individualizate si eficiente care sa intampine nevoile diferitelor categorii populationale.

Cele doua descoperiri fundamentale in acest sens sunt:

1. femeile prezinta scoruri mai ridicate ale anxietatii fata de barbat

2. o relatie inversa exista intre teama/anxietate si varsta (1,6,7)

Un studiu realizat de Hagglin et al. in Suedia a evaluat anxietatea stomatologica si practicile orale, sanatatea orala si simptomele participantilor. S-a constatat o diferenta semnificativa in scorurile anxietatii stomatologice legate de varsta. La femei, cu cat varsta este mai inaintata, cu atat teama de stomatolog este mai redusa.

Liddell et al. au examinat relatia varsta/sex-anxietate stomatologica pe populatia canadiana si a descoperit ca varstnicii prezinta experiente stomatologice mai putin dureroase decat tinerii. S-a emis ipoteza ca varstnicii au beneficiat de un timp mai lung, cu experiente pozitive care au reusit sa neutralizeze impactul experientelor negative, aceasta ducand la mai putine cazuri raportate de experiente dureroase in randul acestei categorii de varsta.

Cel mai important factor determinant al anxietatii pentru ambele sexe a fost frica de durere. Subiectii femei au prezentat un scor al anxietatii legate de durere mai ridicat decat barbatii, dar o examinare detaliata a indicatorilor de predictie ai fricii/anxietatii a aratat ca experientele dureroase au fost percepute de barbati ca avand o importanta mai mare. Intoleranta la durere a fost un indicator de predictie semnificativ doar pentru barbati.

Pierderea cunostintei a fost un alt factor de predictie al anxietatii semnificativ identificat in cateva studii(6,8,9). Liddell et al. a aratat ca pierderea cunostintei a fost al doilea factor ca importanta in predictia anxietatii stomatologice in cadrul lotului studiat (6). Totusi, femeile au demonstrat o dorinta semnificativ mai mare de control decat barbatii. Autorii au concluzionat ca femeile par sa fie intr-un dezavantaj mai mare decat barbatii in privinta abilitatii de adaptare intr-o situatie stomatologica datorita acestei dorinte mai mari de control, cuplate cu o perceptie mai scazuta a controlului real. Ei au sugerat ca aceasta situatie creeza o tensiune psihologica in randul femeilor, ducand la o crestere a fricii si anxietatii. In contrast, subiectii varstnici prezinta o dorinta mai mica de control in cabinetul stomatologic comparativ cu subiectii tineri, avand in acelasi timp o senzatie mai puternica de detinere a controlului in ambientul stomatologic decat tinerii. In studii similare realizate de Law et al. subiectii cu o dorinta mai mare de control cuplata cu un sentiment redus de control au prezentat cele mai ridicate scoruri de anxietate.

Literatura de specialitate in domeniu a aratat ca un mare procent din pacientii care sufera de anxietate stomatologica atribuie acest lucru unui episod traumatic sau negativ suferit in copilarie (2,10).

Walker et al. au examinat corelatia dintre experientele traumatice din copilarie fara legatura cu stomatologul si experientele traumatice ale varstei adulte (abuzuri sexuale, fizice si emotionale, neglijare) in randul femeilor si consecintele acestora asupra fricii si anxietatii stomatologice (8). Rezultatele au aratat ca femeile care au suferit diverse forme de abuzuri in copilarie si la varsta adulta (sexuale, fizice) prezinta scoruri mult mai ridicate ale anxietatii stomatologice.

Acesti pacienti au relatat frica de a fi imobilizati in scaunul stomatologic, senzatia claustrofobica, incapacitatea de a respira sau au experimentat episoade severe de asfixiere care au interferat negativ cu executarea manoperelor de tratament. Autorii au concluzionat ca pentru acesti pacienti sentimentul de neajutorare si lipsa a controlului par a fi in stransa corelatie cu anxietatea lor stomatologica.

Recent, frica legata de tratamentul de igienizare dentara a inceput sa fie o arie de interes, pe masura ce cercetatorii au reconsiderat reactia pacientilor in fata stomatologului. De Jongh si Stouthard au examinat anxietatea unui lot de pacienti dintr-un centru de sanatate din Amsterdam (Olanda), constatand ca majoritatea celor examinati au prezentat diverse grade de anxietate in timpul tratamentului de igienizare dentara. Clasarea cea mai importanta in randul factorilor determinanti ai anxietatii a primit-o senzatia de durere. (11) Aceste rezultate concorda cu cele ale studiului realizat de Liddell at al., in care pacientii aflati in tratament stomatologic au clasificat durerea ca cea mai importanta cauza a anxietatii lor. (6) Sentimentul de anxietate, inainte si dupa tratament, a fost mai mare ca raspuns la tratamentul de igienizare comparativ cu restul tratamentelor dentare. Nu a existat nici o relatie intre nivelul anxietatii si sex. Atat barbatii, cat si femeile prezinta reactii similare la tratamentul de igienizare. Un studiu condus de Gadbury - Amyot et al. a examinat teama de igienizare utilizand un studiu modificat al anxietatii stomatologice. (12)

Prevalenta anxietatii in randul pacientilor care au beneficiat de igienizare dentara a fost comparabila cu cea gasita la pacientii cu anxietate stomatologica generala. In acest studiu, 19.3% din participanti au indicat valori crescute ale anxietatii legate de tratamentul de igienizare. Tripp et al. a examinat cazurile de episoade dureroase ale pacientilor in timpul procedurilor de rutina ale tratamentului. (13) Aproximativ 25% din participanti au experimentat senzatii dureroase variind de la moderate la severe in timpul cel putin uneia dintre procedurile de igienizare. Cea mai mare clasare a fost atribuita manevrelor de sondare si a celor de detartraj manual/ ultrasonic.