Concluzii

In ultimii 100 de ani, stomatologia a urmat tehnicile de preparare stabilite de G.V.Black. In tot acest timp, aceste concepte au indeplinit o mare parte din cerintele stomatologilor . La dispozitia medicilor stomatologi de astazi se afla sisteme adezive smalt / dentina de o calitate superioara, ceea ce ar presupune ca principiile doctorului Black sa fie de domeniul istoriei stomatologiei si nu sa se regaseasca in practica stomatologica.

Stomatologia de astazi detine tehnici restaurative posterioare care sunt mult mai durabile si mai conservatoare decat cele ale doctorului Black. Acestea ofera raspunsul la cererile actuale ale pacientilor cu privire la aspectul restaurarii dentare.

Oricum, mai exista inca cateva dificultati asociate cu restaurarile compozite, inclusiv dificultatea de a crea un contact inter-proximal natural si sensibilitatea post-operatorie.

Tehnica in restaurarile dentare posterioare directe, pentru rasinile compozite, folosind Prime & Bond 2.1, un sistem adeziv din cea de-a cincea generatie.

1. Selectarea nuantei rasinii compozite, marcarea contactelor ocluzale si aplicarea digii.

2. Prepararea dintelui (freze Great White, SS White, Lakewood, N.J.) si toaleta. (Retineti conservarea structurii dintilor sanatosi). Finisarea neregularitatilor dintelui adiacent.

3. Aplicarea matricei metalice subtiri, apoi tabilizarea acesteia cu ajutorul penei de lemn.

4. Uscare si demineralizare pentru 15 secunde. Clatirea si mentinerea unui grad de umiditate. Obtinerea unei suprafate lucioase atat pe dentina cat si pe smalt. Re-umeziti daca este necesar.


5. Aplicarea Prime & Bond 2.1 pe dentina si smaltul umezite. Continuarea pensularii pentru 20 de secunde astfel incat acetona sa extraga apa de pe suprafata si din interiorul dintelui, lasand rasinile adezive in canaliculele dentinare si in dentina inter-tubulara.

6. Uscarea usoara, cu jet de aer. Obtinerea unei suprafate netede si lucioase.

7. Fotopolimerizare pentru 10 secunde. Obtinerea unei suprafate netede si lucioase.

8. Aplicarea de straturi succesive din materialul TPH Spectrum in cavitatea proximala. Fotopolimerizare. Aplicarea in continuare a straturilor de compozit, fiecare dintre ele fiind fotopolimerizate, pana cand cavitatea proximala se umple.

9. Aplicarea de straturi succesive din materialul TPH Spectrum in cavitatea ocluzala. Fotopolimerizare. Aplicarea in continuare a straturilor de compozit, fiecare dintre ele fiind fotopolimerizate, pana cand cavitatea ocluzala se umple.

10. Indepartarea matricei si conturarea restaurarii cu freza de carborund, cu o freza diamantata foarte fina sau discuri abrazive. Verificarea contactului cu ata dentara.

11. Lustruirea restaurarii cu perii, gume, discuri si filtzuri. Lustruirea suprafatei restaurarii cu Prisma Gloss.

12. Aspectul lucrarii finale trebuie sa fie cat mai natural. Dupa indepartarea digii, se verifica ocluzia si se realizeaza lustruirea finala a restaurarii.

Referinte biibliografice:

  1. Bonilla, E. & White, S.N. Fatigue of Resin - Bonded Amalgam Restauration. Oper Dent 21: 122-126, 1996
  2. Oliveira, J.P., Coachman, M.A. and Moore, B.K. Influence of Bonded Amalgam Restaurations on the Fracture Strengths of Teeth. Oper Dent 21: 110- 115, 1996
  3. Newman, Jr. J.E., Hondrum, S.O. and Clem, D.B. Microleakage under amalgam restaurations lines with Copalite, Amalgambond Plus, and Vitrebond. Gen Dent 44: 340- 344, 1996
  4. Burmahl, B. Exposure to Mercury: California courts test dental amalgam's metal. AGD Impact 25: 18- 19, 1997
  5. Harris, R.K., Phillips, R.W. and Swartz, M.L. An evaluation of two resins systems for restaurations of abraded areas. J Prosthet Dent 31: 537- 546, 1974
  6. Albers, H.F. Dentin-resin bonding. Adept Report 1: 33- 34, 1990
  7. Munksgaard, E.C. and Asmussen, E. Dentin-polymer bond promoted by Gluma and various resins. J Dent Res 64: 1409- 1411, 1985
  8. Causlon, B.E. Improved bonding of composite resin to dentin. Br Dent J 156: 93, 1984
  9. Joynt, R.B., Davis. E.L., Weiczkowski, G. et al. Dentin bonding agents and the smear layer. Oper Dent 16: 186- 191, 1991
  10. Lambrechts, P., Braem, M. and Vanherle, G. Evaluation of clinical performance for posterior composite resins and dentin adhesives. Oper Dent 12: 53- 78, 1987
  11. Christensen, G.J. Bonding ceramic or metal crowns with resin cement. CRA Newsletter 16: 1- 2, 1992
  12. O'Keefe, K. and Powers, J.M. Light-cured resin cements for cementation of esthetic restaurations. J Esthet Dent 2: 129 - 131, 1990
  13. Barkmeier, W. W. and Latta, M. A. Bond strength of Dicor using adhesive systems and resin cement. J Dent Res(Abstract) 70: 525, 1991
  14. Barkmeier, W.W. and Erickson, R. L. Shear bond strength of composite to enamel and dentin using Scotchbond multi- purpose. Am J Dent 7: 175- 179, 1994
  15. Bouvier, D., Duprez, J.P., Nguyen, D. et al. An in vitro study of two adhesive systems: third and fourth generations. Dent Mater 9: 335- 369, 1993
  16. Gwinnett, A.J. Shear bond strength, microleakage and gap formationn with fourth generation dentin bonding agents. Am J Dent 7: 312- 314, 1994
  17. Swift, E.J. and Triolo, P.T. Bond strengths of Scotchbond multi-purpose to moist dentin and enamel. Am J Dent 5: 318- 320, 1992
  18. Kanca, J. Effect of resin primer solvents and surface wetness on resin composite bond strength to dentin. Am J Dent 5: 213- 215, 1992
  19. Kanca, J. Resin bonding to wet substrate. I. Bonding to dentin. Quintessence Int. 23: 39- 41, 1992
  20. Gwinnett, A.J. Moist versus dry dentin: its effect on shear bond strength. Am J Dent 5: 127- 129, 1992
  21. Pashley, D.H. The effects of acid etching on the pulpodentin complex. Oper Dent 17: 229- 242, 1992
  22. Holtan, J.R., Nyatrom, G.P., Renasch, S.E. et al., Microleakage of five dentinal adhesives. Oper Dent 19: 189- 193, 1993
  23. Fortin, D., Perdigao, J. and Swift, E.J. Microleakage of three new dentin adhesives. Am J Dent 7: 217- 219, 1994
  24. Liden, J.J. and Swift, E.J. Microleakage of two dentin adhesives. Am J Dent 7: 31- 34, 1994.